Dupa Caserta, urmatoarea zi am rezervat-o pentru Vezuviu si ramasitele eruptiei lui, Pompei. Vulcanul se vede din Napoli si troneaza toata regiunea. Are o inaltime de aproximativ 1300 m si este inconjurat de multe orasele si sate.
Cea mai importanta eruptie a lui, care a si format craterul actual, a avut loc in 79 si a acoperit cu lava si cenusa orasele Pompei si Herculaneum.
|
Eruptia vulcanului Vezuviu
|
Monstrul se poate vizita destul de usor, excursia ajungand chiar pana in crater.
Din Herculaneum si din Pompei exista masini care pleaca incarcate cu turisti spre vulcan. Masinile opresc la cateva sute de metri de crater si de acolo drumul se continua pe jos. Mai multe informatii despre cum se ajunge pe Vezuviu se pot gasi
aici.
Vezuviul este astazi un parc national si o rezervatie UNESCO. De aceea, la intrarea in parc, se plateste o taxa, iar craterul se viziteaza in functie de un orar. Mai multe informatii se pot citi
aici.
Din pacate (sau din fericire), in conditii meteo nefavorabile, accesul spre crater este interzis.
Stiam si noi am acest lucru cand ne-am urcat in trenul Circomvezuviana si am coborat in Pompei. Ne obisnuisem deja cu imaginea ninsa a monstrului, dar aveam sperante mari ca sus nu poate fi asa rau cum se vedea de jos.
Cum am coborit din tren in gara Pompei, prima imagine care ne-a intampinat a fost cea a masinilor care urca spre Vezuviu, niste masini ce aduc cu autobuzele americane de scoala sau de armata.
|
Gara din Pompei |
|
Plecari spre Vezuviu din Pompei |
Vanzatorul de la ghiseu ne-a spus ca masinile spre Vezuviu nu mai circula (bineinteles ca nu ni s-a parut nimic ciudat la asta...), dar ca pentru un pret de 20 euro de persoana (adica dublu fata de biletul standard) exista o alta companie care ne poate duce spre crater, cu niste microbuze 8+1. Sus, putina zapada, dar parcul se poate vizita normal. Nu aveam incaltari pentru zapada (eu eram in niste pantofi care fusesera inundati de cateva ori in ultimele 2 zile), biletul era mult mai scump decat stiam si multi alti factori care inclinau balanta spre nu, dar pe principiul „cine stie cand mai ajungem aici”, am zis „da, mergem”.
|
Vezuviu acoperit de zapada |
Ne-am urcat intr-un microbuz si, din fericire pentru noi, nu am pornit imediat. Mai avand cateva locuri libere am stat sa asteptam si urmatorul tren. Intre timp am vazut un alt microbuz plecand sa cucereasca Vezuviul si masinile care ne-ar fi dus cu 10 euro parcate cuminti mai in fata. Sotul meu s-a dus sa intrebe de curiozitate de ce nu circula si masinile care faceau de obicei aceste curse si s-a intors foarte surprins afland ca parcul este inchis, din cauza conditiilor meteo. Desi era soare afara, zapada de pe varf nu permitea accesul prea sus.
Dezamagiti si inselati, ne-am dus sa ne cerem banii inapoi. I-am primit fara alte comentarii si ne-au spus ca atunci au fost si ei anuntati ca s-a inchis parcul. Ce coincidenta!
Nu am vazut Vezuviul, dar ma bucur ca nu am luat teapa! Vizitarea Vezuviului este un alt motiv pentru care m-as intoarce la Napoli.
Harta Vezuviului - cum se vede vulcanul din satelit:
>
Despre Napoli am mai scris:
Etichete: Harti, Italia, Napoli, Pe unde ma poarta pasii